Mirosul ploii vine în primul rând din geosmină, o substanță produsă de bacteriile din sol, la care se adaugă uleiurile vegetale depuse pe pietre și pe pământ în zilele uscate. Când primele picături lovesc suprafața, ele ridică în aer particule foarte fine care duc aceste substanțe până la nasul nostru, iar senzația de „a plouat” apare aproape instantaneu.
Fenomenul are chiar un nume științific: petrichor. Cuvântul a fost propus în 1964 de doi cercetători australieni și îmbină două cuvinte grecești, petra, adică piatră, și ichor, numele fluidului care, în mitologia greacă, curgea prin venele zeilor. Ideea lor a fost simplă: pietrele și pământul păstrează o esență parfumată, care iese la iveală atunci când sunt udate.
Ce este geosmina și cine o produce?
Geosmina înseamnă, în traducere din greacă, „miros de pământ”. O fabrică în principal bacteriile din genul Streptomyces, care trăiesc în aproape orice sol bogat în materie organică. Aceste bacterii formează spori, iar în procesul acesta eliberează geosmină. Când solul se usucă, sporii și substanțele rămân acolo, ca o rezervă care așteaptă apa.
Nasul uman este extraordinar de sensibil la această moleculă. Ne dăm seama de prezența ei chiar la concentrații infime, mult sub ce putem detecta la majoritatea celorlalte mirosuri. Explicația cea mai des dată de specialiști este că, pentru strămoșii noștri, mirosul de pământ umed putea semnala apă și teren fertil, deci ceva important pentru supraviețuire. E o ipoteză, nu o certitudine, dar se potrivește cu felul în care reacționăm.
Geosmina nu apare doar după ploaie. O găsești și în sfecla roșie, de unde vine gustul ei de pământ, precum și la unii pești de apă dulce, care pot căpăta un gust de noroi atunci când apa conține multe astfel de bacterii.
Cum ajunge mirosul din sol în nasul nostru?
Aici intervine fizica picăturii. Experimentele făcute cu camere video foarte rapide arată că o picătură care cade pe o suprafață poroasă prinde în ea mici bule de aer. Bulele urcă prin picătură, se sparg la suprafață și aruncă în aer un nor de aerosoli, adică picături microscopice încărcate cu substanțele din pământ. Vântul le poartă apoi spre noi.
De aceea nu simți același miros pe orice fel de suprafață. Pământul uscat, nisipul și betonul poros eliberează mult mai mult decât asfaltul neted sau o placă de gresie vitrificată, unde picătura se întinde fără să prindă aer. Contează și viteza ploii: o ploaie ușoară sau o burniță produce aerosoli din belșug, pe când o aversă puternică spală suprafața și risipește mirosul.
De ce se simte mai tare după o perioadă secetoasă?
Mirosul ploii e cel mai intens după zile sau săptămâni fără precipitații. În acest timp, uleiurile secretate de plante se adună pe pietre și în sol, iar bacteriile continuă să producă geosmină. Prima ploaie găsește deci o cantitate mare de material gata să fie eliberat. După câteva zile de ploaie continuă, rezerva se epuizează și mirosul slăbește sau dispare.
Iată ce contribuie la parfumul pe care îl recunoști:
- geosmina din sol, responsabilă de nota de pământ umed;
- uleiurile vegetale eliberate de plante în perioadele uscate, care dau o notă mai verde sau rășinoasă;
- ozonul, un gaz cu miros ascuțit, care apare înaintea furtunilor;
- tipul de sol, pentru că nisipul, argila și pământul negru țin și eliberează mirosurile diferit.
Mirosul dinaintea furtunii vine din altă parte
Dacă ai simțit vreodată un miros ascuțit, curat, chiar înainte să cadă prima picătură, nu e geosmina. Ozonul este format din trei atomi de oxigen și apare când descărcările electrice sparg moleculele de oxigen din aer. Curenții de aer coboară din norii de furtună, aduc ozon din straturile superioare și îl împing spre sol, așa că îl putem simți cu câteva minute înainte de ploaie. Pentru mulți oameni, aceasta e semnalul de a strânge rufele din curte.
Cum poți simți mai bine mirosul ploii acasă?
Nu ai nevoie de nimic special, doar de atenție. Ieși pe terasă sau lângă o fereastră deschisă imediat ce încep primele picături, mai ales după o perioadă uscată. Grădina, o alee de pietriș sau un strat de pământ proaspăt săpat sunt locurile unde fenomenul se simte cel mai bine. Dacă ai grijă de o grădină și ții solul viu, cu materie organică și fără tratamente agresive, geosmina va fi mai prezentă. Despre cum îți păstrezi în stare bună echipamentul cu care lucrezi pământul poți citi în materialul despre întreținerea uneltelor de grădină, iar pentru zilele în care ploaia te prinde acasă merită să te uiți la ideile pentru weekend care nu depind de vreme.
Un detaliu amuzant: industria parfumurilor a încercat de multe ori să capteze acest miros. Există arome inspirate de petrichor, dar niciuna nu reproduce întocmai experiența, pentru că lipsește tocmai contextul: răcoarea, lumina schimbată și sunetul picăturilor.
Întrebări frecvente
Este geosmina periculoasă pentru sănătate?
Nu. Este o moleculă inofensivă la concentrațiile din natură, iar noi o simțim chiar și când e prezentă în cantități foarte mici.
De ce nu miroase la fel în oraș?
Asfaltul și betonul vitrificat au puține pori și puțin sol bacterian, așa că eliberează mai puțini aerosoli. În plus, mirosul de praf ud, de ulei și de gaze de eșapament se amestecă cu cel de pământ.
Au și animalele sensibilitate la acest miros?
Se știe că unele animale sunt foarte atente la mirosul de apă și de sol umed, de exemplu cămilele, despre care se spune că pot simți apa de la mare distanță. Informația e preluată din observații, nu din studii pe care să le pot cita cu precizie.
